INFECȚIILE CU PARAZITI LA COPII

Infecțiile parazitare reprezintă o preocupare majoră pentru părinți, deoarece pot afecta sănătatea și dezvoltarea copiilor. În calitate de medic pediatrus, îmi propun să vă ofer informații esențiale despre aceste infecții, simptomele asociate și măsurile de prevenție, bazate pe recomandările actuale ale organizațiilor de specialitate, precum Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Asociația Americană de Pediatrie (AAP) și Societatea Europeană de Boli Infecțioase Pediatrice (ESPID).

Ce sunt infecțiile parazitare?

Paraziții sunt organisme care trăiesc și se hrănesc pe seama gazdei lor. La copii, cele mai frecvente infecții parazitare sunt cauzate de protozoare (organisme unicelulare) și helminți (viermi). Aceste infecții pot provoca simptome variate, de la ușoare la severe, afectând sănătatea generală a copilului.

Tipuri comune de infecții parazitare la copii

1. Giardioza: Cauzată de protozoarul Giardia lamblia, această infecție se transmite prin consumul de apă sau alimente contaminate. Simptomele includ diaree, crampe abdominale și greață.

2. Oxiuriaza: Provocată de viermele Enterobius vermicularis (oxiur), se manifestă prin mâncărimi anale, în special noaptea. Transmiterea se face prin ingerarea ouălor microscopice prezente pe mâini sau obiecte contaminate.

3. Ascaridioza: Cunoscută și sub denumirea de limbrici, este cauzată de Ascaris lumbricoides. Infecția apare prin ingestia ouălor prezente în solul contaminat și poate provoca dureri abdominale, oboseală și, în cazuri severe, obstrucție intestinală.

Cum se transmit paraziții intestinali:

• Ingestia apei contaminate, a alimentelor nespălate sau insuficient preparate termic.

• Contactul cu suprafețe sau obiecte contaminate.

• Igiena personală deficitară, în special în colectivități.
  

Simptome frecvente ale infecțiilor parazitare

• Dureri abdominale( uneori chiar ocluzie intestinala)

• Scaune modificate: Diaree, scaune moi sau alternanța cu constipație

• Greață sau vărsături

• Mâncărimi în zona anală, in special noaptea

• Urticarie acuta

• Oboseală și iritabilitate, tulburări de somn

• Inapetență

• Scădere/ stagnare în greutate

❗️Mâncărimea nazală NU este un simptom specific al parazitozei intestinale la copii, pana in prezent nu există dovezi științifice solide care să susțină aceasta afirmație. Totuși, unii părinți o asociază cu infecțiile parazitare din cauza unor concepții populare.

De multe ori infecția poate apărea printr-un episod acut, care se poate manifesta ca o gatsroenterocolită, uneori și cu febră, ulterior simptomatologia se ameliorează însă apar simptome subtile ale infecției cronice: inapetența, deficite nutriționale, oboseala/ iritabilitate si stagnare/ scadere ponderală. Infecțiile parazitare pot cauza intoleranță tranzitorie la lactoza sau dezechilibre ale florei intestinale.

Este important de menționat că unele infecții pot fi asimptomatice, fiind descoperite doar prin teste de laborator.

Diagnosticul infecțiilor parazitare

Pentru a diagnostica o infecție parazitară, medicul poate recomanda diferite analize din scaun in funcție de context:

• Examen coproparazitologic sau amprenta anală: Analiza scaunului pentru identificarea ouălor sau paraziților. Având în vedere că de multe ori acești paraziți nu se elimină constant în fiecare scaun și că ciclul lor de viață este variabil, de cele mai multe ori pentru un diagnostic sigur se recomandă efectuarea unor teste repetate de scaun. De obicei, recomandam un examen coproparazitologic/ săptămână, timp de 3 săptămâni consecutiv.

• Teste serologice: Detectarea anticorpilor specifici împotriva anumitor paraziți.

• Teste de tip PCR

Exact așa cum spun de fiecare data, NU recomand efectuarea analizelor din proprie initiativa fara recomandarea medicului. In funcție de simptomatologie medicul va indica țintit anumite analize.

Dupa tratament aceste teste pot sa fie fals pozitive timp de saptamani-luni, in functie de tipul infecției. Din acest motiv repetarea investigațiilor dupa tratament va fi facută doar la indicația medicului.

Cum recoltăm scaun pentru examenul coproparazitologic?

Se recoltează scaun proaspăt într-un recipient steril pentru proba de scaun. Recoltați o cantitate mică de scaun din 3 zone diferite iar dacă observați existenta unui viermișor adăugați-l in recipient pentru identificare. Proba trebuie dusă la laborator cât mai repede sau se păstrează la temperaturi de 2-8oC timp de câteva ore.

Tratamentul infecțiilor parazitare

Tratamentul depinde de tipul de parazit și de severitatea infecției. Medicamentele antiparazitare, precum albendazolul sau mebendazolul, sunt frecvent utilizate și sunt eficiente împotriva majorității infecțiilor helmintice. În cazul protozoarelor, metronidazolul este adesea prescris. Este esențial ca tratamentul să fie administrat conform indicațiilor medicului și să fie completat în totalitate pentru a asigura eradicarea infecției.

Durata tratamentului difera in functie de agentul infectios. De cele mai multe ori este indicat tratamentul pentru toti membrii familiei pentru a reduce riscul de reinfectie.

Cu toate acestea, majoritatea tratamentelor au o eficienta de 70-90% motiv pentru care reinfectiile apar frecvent, mai ales daca nu sunt tratati si restul membrilor din familie si nu se respecta masurile de preventie.

In majoritatea cazurilor, un examen coproparazitologic pozitiv la un copil asimptomatic NU necesită tratament imediat, dar decizia depinde de mai mulți factori.

Când NU este necesar tratamentul?

• Colonizare fără simptome – Unii paraziți, precum Blastocystis hominis sau Entamoeba coli, pot fi prezenți în intestin fără a cauza probleme. Conform CDC și Asociației Americane de Pediatrie (AAP), aceștia nu necesită tratament.

• Infecții ușoare, auto-limitate – Unele infecții parazitare se pot rezolva de la sine, mai ales dacă sistemul imunitar este puternic.

• Evitați tratamentul inutil – Medicamentele antiparazitare pot avea efecte adverse și nu trebuie administrate fără indicație clară.

Când este necesar tratamentul?

• Dacă parazitul identificat este patogen și poate duce la complicații, chiar și fără simptome evidente. Exemple: Giardia lamblia, Ascaris lumbricoides, Taenia spp.

• Daca exista risc ridicat de transmitere in colectivitati( gradinita, scoala) sau in familie

• Daca infectia cu paraziti apare la un copil cu imunosupresie

• Daca apar semne de deficit nutritional sau afectarea cresterii

O alimentație adecvată și tratamentele fitoterapeutice pot ajuta, complementar tratamentului deparazitar, la eliminarea paraziților și la refacerea organismului copilului după o infecție parazitară.

Alimente permise și benefice:

✔ Usturoiul – are efect antiparazitar puternic. Se poate adăuga în preparate sau consumat crud (pentru copiii mai mari).

✔ Semințele de dovleac crude – conțin cucurbitacină, o substanță cu efect vermifug. Se pot consuma ca atare sau sub formă de pastă cu miere.

✔ Morcovii și sfecla roșie – contribuie la curățarea intestinelor și stimularea sistemului imunitar.

✔ Iaurtul natural și chefirul – susțin echilibrul florei intestinale.

✔ Fibre (ovăz, tărâțe, legume verzi) – ajută la eliminarea toxinelor și a paraziților.

✔ Hidratare corespunzătoare – consumul de apă și ceaiuri medicinale ajută la eliminarea toxinelor produse de paraziți.

Alimente de evitat: Dulciurile și zahărul rafinat, lactatele în exces (în afară de iaurt și chefir), alimentele procesate și fast-food.

Consultați un medic infecționist sau pediatru pentru interpretarea rezultatelor și decizia asupra tratamentului. În multe cazuri, un test pozitiv la un copil asimptomatic poate fi doar un indicator de expunere, nu o indicație clară pentru tratament.

Măsuri de prevenție

Prevenția joacă un rol crucial în reducerea riscului de infecții parazitare la copii. Recomandările includ:

• Igiena mâinilor: Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, în special înainte de mese și după utilizarea toaletei.

• Igiena alimentară: Spălarea temeinică a fructelor și legumelor înainte de consum și evitarea consumului de apă potabilă nesigură.

• Igiena personală: Tăierea regulată a unghiilor și educarea copiilor să evite introducerea mâinilor murdare în gură.

• Igiena locuinței: Curățarea și dezinfectarea regulată a suprafețelor și jucăriilor.

• Deparazitarea animalelor de companie: Asigurarea că animalele de companie sunt deparazitate conform recomandărilor medicului veterinar.

Ce trebuie să faci dacă suspectezi o infecție parazitară la copilul tău:

• Consultă medicul pediatru pentru evaluare și diagnostic.

• Urmează tratamentul prescris și respectă măsurile de igienă recomandate.

• Informează personalul instituției de învățământ pentru a preveni răspândirea infecției.
  

Conform recomandărilor CDC și AAP, screening-ul de rutină pentru infecțiile parazitare nu este necesar la copiii asimptomatici. Cu toate acestea, în zonele cu prevalență ridicată sau în cazul simptomelor sugestive, este indicată testarea și, dacă este necesar, tratamentul adecvat.